ȘCOALA GIMNAZIALĂ SÂMBĂTA DE SUS

DEVIZA ŞCOLII:

”Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus dacă vrei să vezi foarte departe.”

Constantin Brâncuși

VIZIUNEA

   Ne propunem să devenim una din şcolile de prestigiu din Țara Făgărașului, apreciată de către elevi, părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative, asigurarea condiţiilor materiale necesare unui învăţământ de calitate, asigurarea egalităţii de şanse tuturor elevilor, pentru  rezultate deosebite în activitatea de performanţă şi pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi europeană.

Comuna Sâmbăta de Sus este situată în depresiunea Făgăraş, la jumătatea distanţei dintre Munţii Făgăraş şi albia Râului Olt, la o distanţă de aproximativ 22 km de Municipiul Făgăraş şi 12 km de Oraşul Victoria.

Din punct de vedere istoric satul datează din timpuri foarte vechi. Cel mai vechi document în care se menţionează satul Sâmbăta de Sus este actul de la Alba Iulia din 11 martie 1291. Un alt document din 1436 atestă faptul că Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti dăruieşte fraţilor săi nişte locuri ( bucăţi de pământ) din Sâmbăta de Sus.

În anul 1653 boierul Preda Brâncoveanu începe construcţia unei Mănăstiri din lemn în Branişte, pe lângă care a funcţionat o şcoală mănăstirească. În anul 1707 Constantin Vodă Brâncoveanu construieşte o Mănăstire de piatră pe locul celei de lemn şi un castel reşedinţă în sud, care prin anul 1785, au fost dărâmate din ordinul generalului Bukov.

Grigore Ghica Brâncoveanu construieşte În jurul anului 1800 în sat un nou castel în grădina celui vechi şi cele două biserici parohiale din piatră. În anul 1823 unul din urmaşii lui Brâncoveanu, care stăpânea satul, a donat localitatea Bisericii greceşti din Braşov. Aceasta a stăpânit satul până în 1923 când după reforma agrară a rămas cu drept de proprietate doar asupra castelului. Din 1923 până în 1950 castelul este în proprietatea Ministerului Sănătăţii şi este folosit ca loc de odihnă pentru scriitori şi artişti.              

Din 1950 – 1966 în castel a funcţionat Şcoala generală. În 1968 Sâmbăta de Sus este arondată la Comuna Voila, datorită noii împărţiri administrativ-teritoriale. La 3 aprilie 2003 Sâmbăta de Sus redevine comună.

În ceea ce priveşte procesul de învăţământ pe teritoriul Comunei Sâmbăta de Sus, din documente reiese că prima şcoală românească a existat din anul 1657 pe lângă Mănăstirea Brâncoveanu. După dărâmarea mănăstirii, în jurul anului 1785, se presupune că ore de curs se ţineau în casele particulare ale preoţilor şi cântăreţilor, care erau şi învăţători. La aceste şcoli veneau doar câţiva elevi dornici de a învăţa să citească, pentru a putea ocupa un post în administraţia satului.

Prima clădire de şcoală, după o monografie veche, a fost ridicata în perioada 1850 – 1851 şi avea o sală de clasă şi o tindă. În anul 1900 consiliul bisericii, împreună cu conducătorii satului, au hotărât să construiască o nouă şcoală, din cauza creşterii numărului de elevi. Noua clădire era construită din cărămidă şi avea două săli de clasă, un coridor şi locuinţă pentru învăţător. Această locuinţă  a fost transformată după un timp în sală de clasă. În anul 1938 funcţionau ca învăţători: Vicenţiu Ştefan, Talabă Nicolae, Drugă Gheorghe.

De-a lungul timpului şcoala din Sâmbăta de Sus a avut parte de învăţători cu o pregătire deosebită, majoritatea fiind absolvenţi ai Institutului Pedagogic din Sibiu, înfiinţat în anul 1853.

Din 1966 s-a construit o clădire nouă, în centrul satului, în care funcţionează şi astăzi Şcoala Gimnazială şi Grădiniţa cu program normal Sâmbăta de Sus. Aici sunt cuprinse trei nivele de învăţământ:

®    Învăţământ preşcolar;

®    Învăţământ primar;

®    Învăţământ gimnazial.

Din anul școlar 2018-2019 se derulează în unitatea noastră un proiect care vizează reducerea absenteismului și a abandonului școlar, precum și accesibilizarea participării la educație pentru preșcolarii/antepreșcolarii, proveniți din medii sociale dezavantajate. Proiectul are un nume extrem de sugestiv „ Învață, Dobândește, Dăruiește” și, din acest an școlar sunt deja vizibile beneficiile pentru grupul țintă.

Astfel, elevii clasei a VIII-a, incluși în grupa de tranziție, au obținut rezultate onorante la examenul de Evaluare Națională:

În urma opţiunilor exprimate de elevi şi părinţi, cei 11 elevi ai școlii noastre au fost admiși cu toții  la liceu, după cum urmează:

• CN „Radu Negru”, Făgăraș - 5 elevi (mate-info - 3; științe sociale - 2);
• Lic. Teologic „Sf. C-tin Brâncoveanu”, Făgăraș - 2 elevi (pedagogic);
• Lic. Tehnologic „Dr. Ioan Șenchea”, Făgăraș - 2 elevi
• Lic. Teoretic „I.C. Drăgușanu” Victoria - 2 elevi

Rezultate excepționale s-au înregistrat și la alte concursuri:

1. Olimpiada Cultură și Spiritualitate Românească (OCSR)

1. Olimpiada Universul cunoașterii prin lectură (OUCL)

            Iată cum, ÎNVĂȚÂND, elevii noștri au DOBÂNDIT cunoștințe temeinice, și-au dezvoltat abilitățile și aptitudinile și au DĂRUIT familiilor, școlii și comunității prilej de bucurie, de mândrie și de satisfacții!